Articole din presa

Braşov, oraşul unde fotbalul trage să moară

Doar vreo 15 ani au trecut de când Braşov era - exceptând Bucureştiul - oraşul din România cu cele mai multe echipe în primele două ligi fotbalistice. FC Braşov, Tractorul, Metrom, ICIM şi chiar Precizia Săcele (aceasta fiind o localitate lipită de Braşov) erau formaţii temute de oricare dintre adversarele din campionat.

În oraşul de la poalele Tâmpei mai este azi o echipă în prima divizie (aceeaşi FC Braşov) şi trei echipe de judeţ, adică în Liga a IV-a: SCM Braşov (club finanţat de primărie), Forex şi Rapid CFR. E adevărat, mai e Unirea Tărlungeni în Liga a III-a, dar comuna este la vreo 15 kilometri de Braşov.

Culmea, în oraş încă mai există destule baze şi stadioane, dintre care unele, puţin cosmetizate, pot fi aduse la standarde de competiţie. Numai că n-are cine s-o facă şi, mai ales, pentru cine! Cum s-a ajuns la această situaţie în egală măsură paradoxală şi catastrofală? Paul Enache, unul dintre antrenorii care au prestat activ în fotbalul braşovean în ultimii 30 de ani, are nişte explicaţii. Pe scurt, în Braşov s-au împletit nefericit condiţiile politice, economice şi sociale, toate trăgând în jos sportul.

Au dispărut întreprinderile de stat, a dispărut şi fotbalul

"În primul rând, schimbarea regimului politic a dat fotbalul peste cap. Or fi avut comuniştii bubele lor, dar fotbalul era sprijinit peste tot. Fiecare întreprindere avea echipă. După 1990, când au dispărut întreprinderile, au dispărut şi echipele. Iar alte întreprinderi şi fabrici, care n-au dat faliment, au trecut în sectorul privat şi patronii care le-au preluat n-au mai vrut să bage bani la fotbal", povesteşte Enache, cândva printre protagoniştii Ligii a II-a cu Tractorul.

O situaţie care se întâlneşte pretutindeni în ţară şi în lume a restrâns dramatic aria de selecţie la juniori: "O altă problemă este că nu mai vin copiii la fotbal. S-a ajuns în situaţia incredibilă să existe baze sportive şi să nu aibă cine juca pe ele! Sunt prea multe tentaţii în ziua de azi ca un puşti să mai aleagă fotbalul în condiţiile în care nici nu este stimulat. Ca să-l atragi trebuie să-i dai un echipament acasă, ca să se simtă şi el mândru, să-i oferi măcar un turneu afară pe an, să-i dai o masă după un antrenament, o ciocolată. Din păcate, aşa ceva nu mai există în fotbalul braşovean".

Nu vine nimeni din urmă

Viitorul arată chiar şi mai sumbru în viziunea lui Paul Enache, omul prin mâna căruia au trecut poate cele mai bune două produse ale fotbalului braşovean din ultimii 10-12 ani, Tibi Ghioane şi Gabriel Tamaş: "Staţi, că asta nu-i nimic! Să vedeţi ce-o să fie! Dacă va fi să se întâmple ceva la FC Braşov şi să plece Nicolae, cu finanţarea, praful se alege, pentru că acolo nu s-a investit în centrul de copii şi juniori! Nu i-a interesat, s-a căutat performanţă imediată, au fost aduşi jucători consacraţi, din alte părţi, iar de la juniori n-a mai venit şi nu va mai veni nimeni din urmă. Cum este posibil ca în lotul de la FC Braşov - în lot, atenţie, nu în echipă! - să fie doar doi braşoveni, Dedu şi Mateiu, care şi ăia joacă aşa, când şi când? Înainte, oraşul ăsta gemea de fotbalişti, lumea trăia pentru fotbal, dar acum e aproape de colaps".

"Pe lângă echipele din oraşul Braşov, mai luaţi Nitramonia Făgăraş, Torpedo Zărneşti, Chimia Oraşul Victoria, Râşnovul, care până acum 10 ani erau în "B" sau "C", iar acum au dispărut sau sunt prin campionatul judeţean", Paul Enache, fost antrenor la Tractorul

"Ce echipă făcusem acolo, la Tractorul! Ce bază sportivă era! S-a terminat tot, fiecare îşi caută interesul lui acum, nimeni nu se mai gândeşte la performanţă", Paul Enache, fost antrenor Tractorul Braşov

Precizia Săcele a dispărut

Imediat după ieşirea din Braşov se intră în Săcele. Aici a activat mulţi ani Precizia, echipă care ajunsese, la un moment dat, să se bată chiar la locurile fruntaşe ale seriei de Divizia B din care făcea parte. Susţinută ani buni de întreprinderea Electroprecizia, echipa de seniori şi-a dat obştescul sfârşit anul trecut, când acţionarii - întreprinderea s-a privatizat - au decis că nu mai este cazul să dea bani din buzunarul lor la fotbal. Mai funcţionează doar vreo trei grupe de juniori. În schimb, stadionul şi terenul încă arată în regulă, dar tribunele cu capacitate de aproximativ 5.000 de locuri rămân acum goale în zilele de etapă.

DEZASTRU 10:54 SATU MARE DISPARE DE PE HARTA SPORTIVĂ A ŢĂRII
Bazele sportive, desfiinţate sau în paragină

Înainte de 1989, municipiul Satu Mare avea numeroase baze sportive şi stadioane bine întreţinute pe care erau organizate competiţii sportive de anvergură. În ultimii 20 de ani, multe dintre acestea au dispărut, iar cele rămase se află într-o avansată stare de degradare. Printre bazele sportive dispărute total pot fi enumerate arenele Flacăra, Flamura sau Abatorul, în timp ce stadioane ca Unio sau Olimpia se degradează pe zi ce trece. Nici fosta bază de antrenament a elevilor "Dinamo" nu mai este întreţinută, pe jumătate din terenul de fotbal gazonul a dispărut. Autorităţile locale dau neputincioase din umeri, spunând că nu există fonduri necesare pentru reabilitarea acestor baze sportive. Este la fel de adevărat că, în afară de handbal masculin şi baschet feminin, judeţul Satu Mare nu contează pe harta sportivă a ţării la sporturi de echipă. Pe de altă parte, este foarte greu de realizat performanţe notabile atâta vreme cât în judeţ nu sunt baze sportive decente.

Tribune degradate la stadionul Unio

Prin anul 1985, când echipa de fotbal Unio Satu Mare promova în Divizia B, pe terenul unde aceasta îşi organiza meciurile s-au construit tribune în care puteau lua loc circa 5.000 de persoane. Între timp, echipa s-a unit cu Olimpia, iar stadonul a rămas de izbelişte. În urmă cu câţiva ani, SC Unio SA a cedat stadionul Ministerului Finanţelor, care ulterior l-a dat în administrarea Ministerului Educaţiei. Pe acest teren fac uantrenamente echipele de juniori ale Liceului cu Program Sportiv, iar gazonul este cât de cât întreţinut. Însă tribunele acestuia, pentru construcţia cărora s-au cheltuit foarte mulţi bani la vremea respectivă, arată deplorabil. Printre dalele de beton au crescut boscheţi, iar în zonă este un miros pestilenţial provenit, cel mai probabil, de la cele câteva familii de romi care şi-au găsit adăpost sub tribune.

O altă bază sportivă care se degradează pe zi ce trece este "Dinamo". Chiar şi azi aici se ţin unele ore de educaţie fizică, iar elevii de la Liceul cu Program Sportiv fac antrenamente. Însă terenul de fotbal cu dimensini reduse se degradează pe zi ce trece. Pe mai bine de jumătate din suprafaţa acestuia nu mai există gazon, iar vestiarele nu au mai fost zugrăvite de mult timp.

Stadionul Olimpia arată din ce în ce mai rău

Nu este un secret pentru nimeni că stadionul Olimpia, cândva emblema fotbalului sătmărean, se degradează de la o zi la alta. Vremurile când pe acest stadion veneau echipe precum Dinamo, Steaua, Rapid sau "U" Craiova par apuse de mult, iar odată cu desfiinţarea echipei se pare că aceste vremuri nu vor reveni prea curând. Aflat în administrarea Primăriei Satu Mare, aici nu au mai fost făcute lucrări de consolidare de foarte mult timp. Motivul este simplu. Nu sunt bani pentru astfel de investiţii. Noroc cu oamenii de suflet care se străduiesc să menţină stadionul aşa cum arată el azi. Însă nu este suficient. Ar trebui nişte fonduri, însă pe aceste vremuri de criză este puţin probabil că se vor şi găsi.

Chiar dacă arată aşa cum arată, aceste stadioane sunt cât de cât funcţionale. Cel puţin se pot organiza competiţii sportive. În prezent, în afară de Olimpia şi Someşul, în municipiul Satu Mare se mai poate juca doar pe "Voinţa" şi "Mobila", locaţii de profil care mai întrunesc minimele condiţii necesare desfăşurării unui meci de fotbal. Însă şi acestea arată foarte rău şi ar necesita unele reparaţii cât de curând.

Baze sportive dispărute

Cele prezentate până acum sunt doar bazele sportive care, chiar dacă nu arată bine, mai există totuşi. Însă, de-a lungul timpului, câteva dintre fostele arene de fotbal au dispărut. Una dintre ele este arena de fotbal "Flamura" din imediata vecinătate a Textilei Ardeleana, care, între timp, a falimentat. Înainte de '89, pe acest teren îşi organiza competiţiile sportive echipa cu acelaşi nume. După desfiinţarea acesteia, pe acest teren juca echipa de fotbal feminin a Sătmarului. Între timp, şi această echipă s-a desfiinţat, iar terenul a rămas al nimănui. Aici s-au adăpostit câteva familii de romi care au distrus vestiarele, iar din ceea ce a mai rămas şi-au făcut câteva colibe. Porţile de fier şi gardul împrejmuitor au fost furate, iar gazonul, care odinioară era de bună calitate, a fost distrus în totalitate. Totuşi, cu nişte investiţii minime, aici s-ar putea juca fotbal.
O altă bază sportivă dispărută este "Abatorul" de lângă Fabrica de bere precum şi fostul stadion "Flacăra", pe care juca echipa fostei fabrici "23 August". Din ultimul stadion, amplasat în Grădina Romei, nu a mai rămas nimic, aici fiind construite, între timp, clădirile Universităţii Tehnice. De asemenea, au mai dispărut bazele sportive ale echipelor "Autobaza" şi "Peco" Satu Mare.

Primăria nu dispune de fonduri

Primarul municipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes, ne-a declarat că practic niciuna din aceste baze sportive nu aparţine direct de Primărie, cu excepţia stadionului "Olimpia", care, după ce a fost cedat clubului de fotbal, şi apoi reluat, ar avea nevoie de investiţii de zeci de milioane de euro, bani pentru reabilitare. "Reabilitarea acestui stadion ar costa câteva zeci de milioane de euro cu care s-ar putea construi un altul. Deocamdată nu avem aceşti bani, dar, chiar dacă i-am avea, nu i-am folosi pentru reabilitarea acestuia pentru că nici măcar nu avem echipă de fotbal. Acolo este vorba despre lucrări la structura de rezistenţă, nu un simplu văruit", a precizat Ilyes.

În ceea ce priveşte stadionul Unio, primarul a precizat că încă nu se ştie cui aparţine. "Fabrica Unio l-a cedat Ministerului de Finanţe, după care a ajuns în proprietatea Ministerului Educaţiei. De aici i s-a pierdut firul. Probabil că dosarul acestui stadion zace pierdut pe undeva pe la Ministerul Edcaţiei pentru că nici Inspectoratul Şcolar nu îl are în administrare. Aici, cu investiţii mult mai mici, am putea face lucrări de reabilitare, realizând un stadion frumos. Dacă nu ştim al cui este, nu ne putem apuca de treabă", a mai precizat primarul. Referitor la celelalte baze sportive, acestea sunt terenuri private şi nu se poate face nimic.

http://www.liga2.ro/special/anchete/bazele-sportive-desfiintate-sau-in-paragina-5892436

Echipa de fotbal Gaz Metan Mediaş va avea la dispoziţie din luna octombrie un teren ultramodern, unul dintre cele mai bune din România. Firma care lucrează la amenajarea noului gazon are la activ stadionul echipei CFR Cluj, stadionul naţional al Israelului şi lucrează în prezent la Academia Gheorghe Hagi.

Medieşenii vor juca până la finele lui septembrie partidele de pe teren propriu pe stadionul "Municipal" din Sibiu.

Miclea, sub comanda lui Pustai

Fost jucător la Poli Iaşi în ultimii şase ani, Romulus Miclea a ales să joace în sezonul viitor la formaţia medieşeană, după ce a mai avut o ofertă de la FCM Târgu Mureş. "Miclea urma să semneze astăzi (n.r. ieri) şi va veni cu noi luni în cantonamentul din Ungaria. Acolo vor sosi mai mulţi jucători străini în probe, cu precădere atacanţi", a spus antrenorul Cristi Pustai.

sursa foto: www.oradesibiu.ro

CFR Marmosim bagă 250 de milioane de lei vechi în stadion

Dacă tot aspiră la poziţiile fruntaşe din clasament, CFR Marmosim îşi modernizează şi stadionul pe care îşi dispută partidele de pe teren propriu. Lucrările sunt realizate cu fonduri de la Consiliul Local şi vor fi gata până la începerea campionatului.

CFR Marmosim Simeria se mişcă pe toate planurile înainte de începerea noului sezon. Dacă pe piaţa transferurilor tratativele încă nu s-au încheiat cu vreun rezultat concret, simerienii îşi modernizează baza sportivă. Consiliul Local a alocat suma de 250 de milioane de lei vechi pentru reparaţiile curente ce vor fi efectuate în această vară. Geamurile vechi vor fi înlocuite cu termopane, totul va fi proaspăt zugrăvit, cabinele de duş, vestiarele şi bazinul de refacere vor fi şi ele modernizate. În tribună scaunele rupte vor fi înlocuite, acoperişul a fost reparat şi el. La stadion vor mai fi instalate şi toalete ecologice plus o cişmea cu apă curentă pentru spectatori.

"Vom termina până la începerea campionatului. S-a lucrat şi la gazon, iar în cele două careuri am pus glii cu iarbă acolo unde ea nu mai exista sau a fost deteriorată. Pista de atletism va fi greblată şi toată iarba smulsă, astfel că în câteva săptămâni nu va mai rămâne decât zgura", a declarat Vasile Hriţac, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al CFR Marmosim Simeria.

Simerienii se vor reuni pentru începerea pregătirilor pe 5 iulie, sub comanda lui Gheorghe Cornea, noul antrenor instalat la cârmă în această vară.

sursa:www.liga2.ro

S-a deschis talciocul: CSM Şcolar Reşiţa pe locul Săgeţii Stejaru!

UPDATE / "Deocamdată e o intenţie, am discutat cu unul dintre acţionarii Săgeţii Stejaru. Se doreşte ca Reşiţa să joace în Liga a II-a, dar vom ştii mai multe după şedinţa de consiliu de săptămâna viitoare. Eu sunt sceptic până nu se realizează. E o dorinţă de a investi la Reşiţa, există posibilităţi pentru acţionari", a spus Mihai Stepanescu, primarul Reşiţei, pentru www.liga2.ro.

Dorinţa bănăţenilor de a reveni în Liga a II-a prinde contur. Reşiţenii au ajuns azi la un acord cu Săgeata Stejaru prin care dobrogenii vor contribui şi cu jucători, iar antrenorul urmează să fie numit de comun acord.

Primarul Reşiţei, Mihai Stepanescu, preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde şi conducerea dobrogenilor s-au înţeles azi asupra unui acord de colaborare între CSM Şcolar Reşiţa şi Săgeata Stejaru. Astfel, bănăţenii urmează să evolueze în Liga a II-a în Valea Domanului, în timp ce formaţia din Stejaru va juca probabil sezonul următor în eşalonul terţ.

"Am promis un loc în Divizia B, m-am ţinut de promisiune şi, împreună cu primarul Reşiţei şi cu patronul de la Săgeata Stejarul am depus toate eforturile în acest sens", a declarat Sorin Frunzăverde pentru www.caon.ro. Conform aceleiaşi surse, Cristian Bobar va rămâne conducătorul clubului.

În ciuda faptului că Stejaru se află în cealaltă parte a ţării, mutarea nu pare aşa surprinzătoare la a doua vedere. Echipa din judeţul Tulcea e antrenată de timişoreanul Relu Şunda şi îi are în componenţă pe foştii bănăţeni: Victor Aldana, Ghiţă Goşa şi Alin Paleacu (toţi ex-CFR Timişoara). Mai mult, dobrogenii au resimţit în sezonul recent încheiat dezamăgirea faptului că nu pot promova în prima ligă din cauza licenţei.

Şunda sau Stoican antrenor?

În ceea ce priveşte banca tehnică a "rosso-nerilor" nimic nu este încă stabilit. Azi la reunirea formaţiei din Valea Domanului s-a prezentat Flavius Stoican (ex-Minerul Mehedinţi), un antrenor pe placul preşedintelui Crisi Bobar. De partea cealaltă însă, Aurel Şunda îşi va negocia un nou contract zilele acestea, iar o revenire a sa mai aproape de casă nu este exclusă.

articol scris de Cornel BIHOLARI
sursa:www.liga2.ro